Cei trei actori conturează personaje puternice, fiecare cu năravurile și particularitățile sale. Construit în filigran, personajul lui George Constantinescu se naște din mii de gesturi, plecări și reveniri și o anxietate cît casa. Pînă să ajungă la cerere, cei doi tineri se ciondănesc pe tema unui colț de moșie. Al cui e? Al lui sau al ei? Și uite așa tot romantismul se duce pe apa sîmbetei, în problemele funciare. În rolul fetei, Florentina Năstase, o apariție care încîntă la orice intrare în scenă, născută parcă să joace numai Ofelii, ingenuă pînă în vîrful unghiilor, schimbă, de data aceasta, radical registrul. Cît ai clipi, devine un boț de om dîrz și hotărît. Ce mai, o adevărată moșiereasă! Iar situațiile se rostogolesc ca bobii de porumb curățați de fată.

Cristina Rusiecki, B-Critic

Probabil că s-ar fi amuzat şi Cehov însuşi, văzând acest spectacol special conceput pentru un proiect demn de menţionat – “Cultură-n şură” – menit a-i readuce pe locuitorii satelor la teatru. Şi nu oricum, ci chiar la ei acasă, în curţile oamenilor, pe scene montate în şură. Proiectul a avut succes, iar dacă la Maraton s-ar fi acordat şi-un Premiu de popularitate al publicului, probabil că această producţie ar fi fost un candidat serios.

Maria Zărnescu, Revista Yorick